Sunt un copil râzgâiat, voi avea ce-mi doresc.

Înainte de a comenta afirmaţia de mai sus, intenţionez să vă povestesc cum a decurs ziua mea... Deşi oficial deschiderea anului universitar a avut loc acum o săptămână, primul curs a binevoit să se ţină azi. Sau, în fine, cam ăsta era planul. Buuun. Dacă aveam primul curs de la 7:30, mi-am spus că n-ar strica să merg mai devreme la somn. Zis şi făcut, la ora 1:00 eu eram în pat. Evident, când nu vreau să dorm mi-e somn, iar când vreau să dorm nu se lipsesc genele nici dacă încerc cu superglue, picătura ori alţi adezivi asemenea lor.

Am adormit pe la 3:00, însă nu se poate spune că m-am odihnit. Asta e, se mai întâmplă. Mă trezesc eu pe la 6:10, mă ridic nu fără proteste din pat şi-mi găsesc de lucru prin casă. Bombăneam în sinea mea când s-a trezit mama, o dată cu ea trezindu-se în mine nevoia de a da glas nenumăratelor nemulţumiri pe care le aveam. Am început cu blestemele dis de dimineaţă, prima pe listă fiind persoana care a făcut orarul. Să-mi explice şi mie cineva de ce mama naibii avem un singur curs miercuri, tocmai de la acea oră inumană! Mai bine nu-mi explicaţi azi nimic, sunt într-o dispoziţie proastă

Am continuat seria blestemelor cu numele profesorului care ţinea cursul. Nu-l cunoşteam încă, dar la ora aia refuz să cred că mi-ar putea plăcea cineva prea mult. Apoi m-am legat de vreme, de viermi, de homosexuali refulaţi şi de alţii asemenea lor. Între timp, mama m-a întrebat ceva, iar eu ştiu doar că i-am răspuns „It’s really early in the morning, it’s really cold outside, and... I don’t wanna go!” (cei care au avut onoarea cu Ron White, ştiu despre ce este vorba; ceilalţi sunt invitaţii mei să urmărească spectacolul). Needless to say, I went.

Totuşi, interesantă a fost ideea mea de a merge la curs în dimineaţa asta: pe jos. Da, am probleme cu mansarda, sunt grave rău şi nu am vreo intenţie de a mă trata. Merg eu ce merg, apoi o sun pe Allyce să o întreb dacă vine la curs. Mă gândeam să merg cu ea. Ţeapă mie, dormea (not after I was finished with her). Între timp, şansele mele de a-l chinui pe Alex cu mersul pe jos au fost omorâte cu brutalitate: nici el nu venea. Alte blesteme, altă distracţie.

Respirând greu (astm+ceaţă=vai de mine!), i-am dat înainte. Deodată, încep să bată clopote sinistre... Şi am stat să mă întreb care e cauza. De nuntă la ora aia nu putea fi vorba; de înmormântare nici atât, nu murisem încă. Am bănuit că nebunii de preoţi, călugări sau ce or mai fi ei şi-au găsit nişa de piaţă (sau, cel puţin, aşa consideră domniile lor). Mergi la serviciu/şcoală sau te întorci de la serviciu (de la şcoală sigur nu te întorci la ora aia... deşi, depinde de şcoală) şi brusc auzi sunetul cristalin al unei imensităţi de clopot care te cheamă să te căieşti şi îţi luminează calea către credinţa adevărată. Pe scurt, după ce că era rece, mergeam pe jos şi nu eram fericită după trei ore de somn, mai trebuia să ascult şi concertul de la Mistic Club cum dongăne şi dongăne, de parcă s-ar chiar mişca cineva la ora aia blestemată să-şi purifice sufletul păcătos. R***t.

Ajung la destinaţie, exact la 15 minute după ce o sunasem pe Ruxi să văd ce mai face. Uimitor sau nu, am descoperit că îmi este infinit mai uşor să ajung exact când spun că o voi face dacă merg pe jos, decât dacă aş merge cu vreun mijloc motorizat; mereu întârzii cu autobuzul, nu ştiu cum fac, dar o fac. Ajung în sală. Găsesc loc, mă aşez şi stau. Stăm. Stăm. Stăm. Unii plecăm, restul stăm. Mai plecăm unii, restul stăm. Mai migrăm alţii, restul stăm. Plecăm aproape toţi, rămânem cinci. Când să plecăm şi ultimii, vine proful =))

Distinsul domn profesor a decretat că ora la care s-a fixat cursul este inumană, că cei care ni l-au pus de la 7:30 fără a ne mai pune măcar încă un curs după nu au gândit, ş.a.m.d. Ajunsese la aceleaşi concluzii ca şi noi. Între un „să le spuneţi colegilor...” al său, completat de un „nu le spunem nimic nemernicilor! Dacă n-au stat la curs, acum să sufere!” al meu, şi telefonul Loredanei care s-a găsit să sune (Bonnie Tyler, Bonnie Tyler!), am reuşit să aflăm cam cum stă treaba la criminologie. O să-mi placă, ştiu deja că o să-mi placă.

După curs am ieşit în oraş... şi de-acolo s-a dus totul naibii. Ce trebuie să se înţeleagă este că atunci când nu dorm sunt deosebit de periculoasă. Îmi găsesc câte o victimă şi-i zic, frate! Nu mă las până nu fac mişto de absolut tot ce se poate face mişto. Am dormit trei ore. Do you think I’m having a good day? If yes, then you’re just plain wrong. Not only am I having a bad, yet hilarious day, but I’m pissing people around me off. Tot ce pot spune despre comportamentul meu astăzi este că a fost compus din „nu scăpa săpunul” presărat cu vagi urme de „I’m sorry, I just can’t stop” şi asezonat cu râs din plin.

Then it went to hell. A doua chestie pe care ar trebui s-o ştie lumea este că trec cu viteza fulgerului de la o stare la alta, atât de repede încât orice om normal se întreabă dacă nu cumva sufăr de personalităţi multiple. Da, sufăr, dar nu aia e cauza schimbărilor rapide. Nu, cauza e următoarea: when I’m tired, I’m cranky and I take it out on people. Usually, I choose someone who can take all the verbal abuse and not get upset (this was the case today, thanks Damien!). Problema e că atunci când ajung în starea asta, everything must go my way. There is no other way, only mine. I must have what I want, no questions asked. Nu admit abateri de la voinţa mea. Pentru că, la modul cel mai serios, când nu dorm destul nu am energia necesară să mă gândesc la ceilalţi. I don’t give a damn. Serios, it’s me and only me that I care about.

Păzea, deci, astăzi sunt foarte, dar foarte periculoasă. Dacă vrei să te cerţi cu cineva, să te enervezi şi să te facă cineva să te simţi foarte prost, hai să stăm de vorbă. Dar nu acum, acum am treabă. Mai întâi trebuie să traduc ceva. Apoi trebuie să-mi exersez cunoştinţele foarte îndepărtate de indirect speech (please, don’t dare ask what on Earth for!). Ce-o ieşi, Dumnezeu cu mila! Şi ghiciţi ce! Suntem doar la jumătatea zilei... mai am muuuult timp să fac tot felul de nemernicii, mojicii, să-mi etalez comportamentul nesimţit faţă de cine voi găsi eu de cuviinţă. Feriţi-vă azi de mine... e pericol.

Ce ziceam la început? A, da, sunt un copil râzgâiat şi voi avea ce doresc. All I have to do now is figure out what/who I want. It shouldn’t take long... I think...

Şi ziua ta cum ziceai că a fost?

hmm..interesant..as putea sa spun ca-mi suna cunoscut.. oare de ce?
ziua mea..
sa vedem..initial, am avut aceleasi planuri ca si tine..
fiind prima zi in care am avut si noi cursuri, am zis sa merg si eu la culcare mai devreme, avand in vedere ora la care trebuia sa ma trezesc: 04:30 . Prin urmare, pe la 23:00 eram deja in pat, cu mari sperante de a dormi si a ma trezi odihnita (vorba vine:"cum se mai inseala omul pe intuneric!!" ). Era deja 01:00 si inca nu adormisem .
Totusi, dupa lungi lupte cu perna, si cand sa spun si eu ca in sfarsit reuseam sa adorm, suna telefonul..(acum nu pot sa spun cu exactitate cat am dormit, sper sa fi fost macar 3 ore)
cu surprindere, constat ca eram, sau cel putin paream odihnita (durerea de cap avea sa apara pe parcursul zilei..o si vedeam venind)..
ajung devreme la facultate, suna Andra (mai departe stiti povestea)
gasesc loc, pastrez si pentru cunoscatori, si m-apuc sa citesc ( ora 7 dimineata e numai buna pentru asa ceva).
in cele din urma, a sosit si profesorul care ne-a facut o scurta introducere legata de criminologie (si mie cred ca-mi va placea ) si penal (asta nu)..
apoi au urmat deja obisnuitele comentarii la adresa mea (mentionez ca nu voi invata ungureste, degeaba incercati )..
cand sa spun si eu ca merg in sfarsit acasa, m-au "racolat" (stim noi cine) si ne-am ascuns intr-un barulet..
de aici, totul a decurs intr-o directie foarte comica..
Andra a intretinut atmosfera (de acum stim la ce sa ne asteptam cand nu reuseste sa doarma) cu Damian (el n-avea nicio scuza), iar eu..cu gura pana la urechi, ma minunam de imaginatia bogata, pardon bolnava, a celor doi insotitori..Cert e ca nu voi uita prea curand expresia "tine bine sapunul!!"..si tot ce e legat de aceasta exclamatie (armata, puscarie, s.a.)..
am plecat intr-un final de acolo, dupa cateva ore bune de ras, dar sfatul meu ar fi sa lasam sa treaca un timp pana sa mai vizitam locul respectiv..nu de alta, dar riscam sa nu ne mai primeasca..
acum astept sa treaca si ziua de azi..
intre timp, Andra iti fac galerie..stiu ca pana la 8 ai termen sa termini treaba, so..:go, go, go
a, da.. sper sa obtii ce-ti doresti (indiferent ce-ar fi..)

Mă... eu aş spune acu ce doresc, dar ar trebui să mut topicul la Colţul Porcoşeniilor şi parcă nu se face. Oricum, spor am, dar tot nu pricep despre ce indirect speech e vorba... Adică, nu prea se poate. Nu am cum să fac impersonal ceva ce e deja impersonal...
Apropo, de chelner de ce n-ai zis nimic?
Remeber: Ţine bine săpunul ăla, apără-l cu preţul vieţii, dar să nu te împingă păcatul să-l scapi că te-au ars! Pardon, te-ai ars! =))

impersonal..dar vezi ca trebuia si "largit"..sau "imbogatit"..(nu mai stiu exact cum si ce voia.. )
de chelner n-am zis nimic pentru ca era prea amuzant.. Voi doi aveati un moment prea bun de "creativitate", toti trei radeam de numa'..iar el, chelnerul, saracul, intr-un colt, se uita cam speriat, ce-i drept inspre noi..
si ce vrei sa spui cu sapunul ala? nu ma gandeam la mine, ci la altcineva..

Da, da, lărgit, îmbobăţit, de toate. Nu am eu ce să-i fac. Ar însemna să mă apuc să comentez articolele, iar aia deja ar rezulta într-o lucrare ce m-ar avea drept autor. Nu se poate aşa ceva, nu?

nu..mai ales ca nu vrei sa foloseasca intregul tau nume..
totusi, un comentariu de-al tau pe articolul respectiv, mai ales astazi, ar fi..mai mult decat interesant de citit

Ziua de azi nu a fost prea frumoasa, vremea da, ziua nu...Am inceput si eu ca voi, trezindu-ma la 7:30 a.m...Daca ar fi venit si proful pana sa plecam noi, recunosc ca nu mi-ar fi parut rau...insa nu am avut rabdare, si cum sfertul academic trecuse de mult, eu si Cristina ne-am hotarat sa ne chinuim stomacurile la Mc...Zis si facut. Aula era inca plina cand am plecat noi, am aflat ulterior ca au plecat si restul muritorilor, mai putin grupul vesel...E bine ca au ramas, altfel nu aflam si eu ca profului i s-a parut inumana ora si a dormit putin mai mult decat noi...Dupa savurosul Mc, am pornit spre casa (mare distanta de parcurs, 3 trenuri de schimbat) si m-am pus sa dorm...M-am trezit pe la 12 si ceva si m-am gandit sa ma apuc de curatenie (chiar era cazul) si pana la 7 seara (cu o pauza dupa pranz pentru iesit pe afara si achizitionat ceva nou de incaltat) am terminat...Mi-a luat ceva timp, insa rezltat este demn de toata mandria. Asa a decurs „prima” mea zi de facultate din aul II... Sper in zile si mai bune, pline de studiu intens...

Din seria noi nu suntem chiar normali, vă prezint un nou episod din viaţa de student al Facultăţii de Drept a Universităţii Transilvania, Braşov.

Episodul îşi începe desfăşurarea foarte devreme... chiar prea devreme pentru subsemnata. Patrula de trei inşi (Alice, Alex şi cu mine) s-a îndreptat către corpul T al sus-menţionatei instituţii de învăţământ superior, cu intenţia declarată de a ne racola CdB-ul favorit şi a participa "cu trup şi suflet" la cursul de Penal General. Ştiam că profesorul de la curs avea să fie înlocuit de altcineva, însă cu siguranţă nu m-am aşteptat să apară Beculeţ. Îi spun Beculeţ datorită unui examen din sesiunea trecută la care a fost chemat pe post de Cerber comunal - datorie de onoare îndeplinită cu brio. De asemenea, ştiam că e pus pe şotii, dar chiar n-am crezut că are chef de glume atât de devreme. Nici ieri nu am râs atât de sănătos, iar ieri chiar că mi-am găsit pricini de amuzament. Mai un "Mă, ăsta-i tâmpit? El n-a citit dosarul?", mai un "Ai plimbat câinele?", mai un "Domnul profesor nu e prea darnic cu notele", piesa de rezistenţă fiind "O să vă stoarcă lămâia la examen".

Dacă încercarea de introducere foarte vagă în atmosfera Penalului General care ne va stoarce "lămâia" (acum trebuie să mă întreb dacă e vorba de o lămâie comună au ba... dar mai ales dacă e vorba de o lămâie zemoasă, în caz contrar nervii acumulându-se de partea storcătorului manual ori intelectual), cursul de Filosofie Juridică a fost profund. Într-atât de profund încât - pentru a nu mă pierde complet în multitudinea de idei în care cu siguranţă se pierduseră mulţi alţii înaintea mea, cu prof cu tot - am recurs la a mă gândi la altele. Nu că nu ar fi fost interesant ce spunea profesorul, să-l numim Mânecuţă, dar era prea complex pentru puterea mea de înţelegere la acea oră. Totuşi, dacă rămâneam la a gândi prostii ar fi fost ceva, însă cum nu sunt egoistă am decis să dau şi altora idei... s-a dus cursul! Am râs cu Larisa şi Alex în aşa hal încât mă gândeam să-mi caut şerveţel pentru lacrimi.

Se termină cursul de Filosofie Juridică, plecăm ca piticii către corpul S al facultăţii mai sus menţionate (sus de tot). Observăm schimbarea la faţă a clădirii - de fapt, era pe interior schimbarea, dar să trecem peste detalii tehnice nesemnificative. Ne reîntâlnim cu sala de clasă în care am avut onoarea să "studiem" şi anul trecut, ne găsim locuri şi ne punem iar pe râs. Nu de alta, dar cum proful/profa n-a venit... alternativele erau atât de multe încât deveniseră aproape inexistente!

Ce să zic? Iar am avut parte de o zi comică, deşi trebuie să declar că am dormit 7 ore de data asta, nu 3 ore ca în ziua precedentă. Dar mi-e somn. Foarte somn. Problema principală e că nu mă pot băga la somn prea curând deoarece o foarte încântătoare doamnă Christie, printr-un şi mai încântător domn Hercule Poirot, mă ţine trează. A doua carte din douăzeci şi două... şi mi le-a adus ieri... Se va sinucide săptămâna viitoare când i le înapoiez şi cer altele. I am one twisted maniac!

No bun, cam asta a fost ziua mea. A ta cum ziceai că a fost?

Cred ca erai ocupata cu devoratul cartii pe care o citesti, caci altfel tind sa cred ca ai fii intrat in mai multe detalii asupra orei de Filosofia Dreptului. „Manecuță”? Nu „mânecuță”, ci Sofocle Dar sapunul? E pe jos? Insa despre d-nul G (al carui nume nu il voi dezvalui deoarece inca nu sunt sigura daca nu cumva viziteaza si d-nealui acest forum) nu ai scris nimic... Este, daca asta ma intrebi, si vreau si un raspuns de la G, insa cu probe. Eu sunt pe sistemul fapte, nu vorbe! Cred ca m-am molipsit de la voi... Abia astept urmatorul curs asemanator

scuze ca raspund asa tarziu, dar au intervenit niste probleme..
revenind la ziua de joi, recunosc..in jurul orei 8 (nu 07:30, pentru ca aveam dezlegare de la profesor sa venim mai tarziu si implicit, sa dormim mai mult ) cei trei "dubiosi" m-au racolat cu scopul de a participa la cursul de Penal..
Aflasem cu o zi inainte cate ceva despre cum se va desfasura examenul, dar perspectiva "lamaii stoarse" m-a pus serios pe ganduri.. oricum, atmosfera a fost destul de comica..
La filosofie..hmmm...parca nimeni n-avea de gand sa-l asculte pe "Manecuta".. Subiectul cu sapunul a fost la ordinea zilei, Andra incercand sa ma chinuie cu ceva perspective destul de tulburatoare
renuntand la aceasta incercare, au gasit alt subiect de discutie..dar, nu intru in detalii. Pentru Larisa:" NU, nu e" (am si martori)..
oricum, printre rasetele voastre si zumzaitul celorlalti, am mai prins cate ceva din ce spunea "Sofocle" (sa vad ce sunteti dispusi sa oferiti pentru notite )..
in rest..totul e istorie

Doamne, n-am mai dat de mult pe la topicul ăsta... a trecut prea mult timp. De ce nu am mai dat? Simplu... să vă povestesc.

Vinerea trecută am fost la cursul de drepturi reale, unde Nervozitatea Sa Imperială a dat glas nemulţumirilor sale nenumărate. Bine, nu a spus chiar tot, va continua - se păstrează pentru cursurile următoare, altfel s-ar duce naibii tot misterul din relaţia asta. Nu pot spune nici că-mi place, nici că nu-mi place. Pot spune că nu m-a speriat, dar că n-am chef să urle. Atunci chiar nu aveam chef pentru că îmi era foarte rău. Asta e...

După cursul lui Orlando Furioso am avut timp de pierdut, deci m-am învârtit, ajungând chiar să stau pe o bancă în Piaţa Sfatului şi să citesc. După aia am ajuns la drept administrativ - prof fain, materie dubioasă (adică nu ştiu eu ce se face, scurt şi la obiect; în rest, pare totul bun).

Cam asta a fost săptămâna trecută. Săptămâna asta, în schimb... golăneală de-aia urâtă! Luni nu m-am dus. Marţi nu m-am dus. Am avut seminarii şi am decis că nu e cazul să-mi mişc hoitul în descompunere (aş vrea eu! it would save me a lot of trouble) până la şcoală şi înapoi. Îmi e ruşine, îmi e foarte ruşine. Mă duc la colţ să plâng pentru că sunt o nesimţită, o ingrată, pentru că nu am conştiinţa unui elev... conştiincios. După ce plâng, mă duc să mă tai - câte o crestătură pentru fiecare minut de seminar pierdut. Totuşi, înainte de a mă tăia, beau ceva ca să-mi fac curaj (până mă apuc să număr minutele de seminar pierdute, mă fac mangă). Moment emo încheiat.

Dacă tot chiuleam în nesimţire, ne-am zis noi să petrecem o noapte uitându-ne la filme, jucându-ne diverse chestii... na, ca-n gaşcă. Zis şi făcut. Ne-am strâns marţi la Lore, cu intenţia declarată de a merge la engleză a doua zi. Din gaşcă ghiciţi cine a ajuns la engleză! Ei bine, da, chiar ea (referire la Mondenii...) - adică eu. Tot respectul pentru Alyce, şi ea s-a dus la un seminar! Oameni serioşi, nu ca alţii. De fapt, mai bine nu spun că sunt om serios, mi-a spus mie tata ce fac ăia şi nu e de bine.

Merg la engleză deci... Evident, mă întâlnesc cu biata Ruxi, care nu are noroc cu mine. Nu dormisem decât aproximativ 40 de minute în 26 de ore... Oh, it was fun to be around me! =)) L-am aşteptat pe prof 5 minute; nu a binevoit să vină, deci am plecat. Nu stăm la discuţii când vine vorba de aşa ceva. Dacă ai zis o oră, atunci vii. Nu ai venit? Ghinion, ne vedem data viitoare. Corect?

Ieri am fost la cursul de penal general. Era să adorm... aşa de frumos povesteşte proful încât chiar era să adorm. De la filosofie am chiulit pentru că şi-aşa nu sunt capabilă să iau notiţe sau să fiu atentă. Am ieşit în oraş în schimb, cu sentimente amestecate vis-a-vis de întreaga tărăşenie. Nu intru în detalii, n-are sens. Să spunem doar că nu eram capabilă de a socializa după atâtea ore de somn între mult mai multe ore de nesomn.

Cât despre azi... M-am dres! Nu cu băutură, ci cu somn. Şi ştiţi ce? Mai dorm. Mult. Foarte mult. Nu mă interesează de cursuri, şi-aşa pierd timp mergând la ele. Nu-mi prea pasă nici de seminarii, atâta doar că se pun absenţe. Eh, mă mai duc din când în când (până acum n-am fost, dar poate-mi fac curaj într-o zi...)

Ziua mea a fost plictisitoare, dar am avut rezultate bune pentru sănătatea mea (mental and otherwise). Ziua ta cum spuneai că a fost?

P.S. Hai, am băgat o săpămână într-un post!

o saptamana cu urcusuri si coborasuri..
luni si marti

Citat:

golăneală de-aia urâtă

ca s-o citez pa Andra
miercuri, o tentativa esuata de a participa la cursul de engleza..noi am vrut, el n-a venit, iar dupa 5 minute de asteptat (stau foarte rau cu rabdarea, cine stie cunoaste ) am hotarat sa plecam (mersi Andra ca ai venit, avand in vedere lipsa vadita de somn )..
joi..putin penal, o scurta incursiune in filosofia juridica, apoi in Karma..si mentionez ca nu a fost chiul, dar profesorul de la mediu refuza sa vina la curs..
vineri pot spune ca am ratat cursul de criminologie..dar nu a fost vina mea.. de unde sa stiu ca sunt doua sali pIII1??(clar, n-am nimerit in cea buna)..apoi a urmat cursul de civil, cu domnul Adam, care, printre declararea nemultumirilor sale, a reusit sa pastreze o atmosfera cat mai apropiata de normalitate(stim ce a fost data trecuta ) ajutandu-se de un pic de umor (exemplele cu moldovenii au fost edificatoare)..
cam atat..
p.s. sper sa ajung la seminarii saptamana viitoare..

_________________
Daca recunosti ca n-ai dreptate, cand n-ai dreptate, ai dreptate!

Am o zi colosală... genială... iremediabil îngrozitoare! Trebuie să traduc. Aia nu e rău, nuuu... Serios, chiar aş traduce, chiar aş reuşi să mă mobilizez dacă nenorocitele alea de foi nu ar arăta aşa cum arată.

Nu e greu şi nu mă deranjează faptul că e mult. Nu-mi pasă că mă doare spatele de numa. Dar să-mi explice şi mie cineva de ce unii oferă documente cu scris de 11?!? Citesc foarte repede şi mă pierd în rânduri. Prefer 60 de pagini cu caractere de 14, decât 20 cu caractere de 11. Nu le văd cum trebuie, mă enervez şi nu mai fac nimic! Să facă ce-o vrea cu traducerile mămicii lui! M-am săturat de porcării de genul.

Am nervi... mulţi nervi... foarte mulţi nervi... imediat declar pornirea unui maraton dacă treburile continuă astfel....

incet, cu calm..
sper sa termini o data pentru totdeauna cu "traducerile vietii" si pe viitor stai cuminte si urmeaza-ti propriile sfaturi (sau mai degraba cele pe care mi le dai cand sunt pe punctul de a face o prostie )..
si daca nu termini, sau renunti..asa-i trebuie!! sa mai faca si el cate ceva..

Bă, clar, io tre să mă potolesc cu chiulitul că mi-o iau în stil organizat de la lume! Îmi cer mii de scuze pentru chiulul urât pe care l-am tot tras în ultima vreme. Serios, n-am vrut, dar nici nu m-am putut abţine.

De ce îmi cer scuze? Simplu... Joi, dreptul mediului, Andra chiuleşte - nu vine proful. Vineri, Andra chiuleşte - nu se face administrativ (dacă nu venea Orlando Furioso chiar că puteaţi să-mi ziceţi Satana). Duminică, mă cheamă lumea la o piesă de teatru, nu merg - piesa se reprogramează. Luni, Andra chiuleşte - se face cam o jumătate de oră din primul seminar, apoi nimic. Marţi, Andra nu se duce la cursul de dimineaţă - proful nu apare nici el. =))=))=))

Azi am fost la engleză... Lore ştie! Replica ei pe întreaga durată a cursului a fost "Stop it!". Am bătut din picior. Am spus un banc (n-am îndrâznit mai multe). Am făcut glume. M-am legat de prosopul pus pe clanţă. Am zis de babe de 80 de ani - mă opresc aici, se poate vedea ce-i cu ele pe Youtube. Am zis verzi şi uscate, în aşa hal încât mai aveam foarte puţin până la a-mi lua bătaie. Poezie curată, ce mai!

Declar solemn că mâine vin la Penal. Nu de alta, dar chiar mă bate cineva anume dacă nu binevoiesc să apar. Vin, pe bune. Sper... No, dacă nu ajung, staţi, că proful vine sigur

Aşa... ziua ta cum a fost?

P.S. CdB, terminat-am! Ai văzut doar...